Armele care au cucerit Vestul

Old West, Wild West, Where are you ?

Imagistica subconştientă a popoarelor actuale asociază deja anumite obiecte, unelte dacă vreţi, cu anumite culturi şi comunităţi umane care le-au făcut celebre pe plan mondial. Când ne gândim la sombreros – pălăriile cu boruri imense -, ne apare instantaneu Mexicul, turbanul îl asociem Orientului Mijlociu şi Indiei, săbiile de samurai Japoniei, opincile şi sarica grea din blană de oaie – ciobanilor din Carpaţi, clopul şi gacile locuitorilor din Maramureş… şi exemplele plus asocierile respective, ar putea continua la nesfârşit.

• Larry Clark, figură venerată în explorarea subculturilor tinerilor
• Atletul care a spart bariera de gen: Zdeněk Koubek

La fel şi în cazul genezei statelor americane, constatăm omniprezenţa armelor de foc, care au devenit un simbol al Vestului Sălbatic şi un nelipsit atribut al colonistului american.

Reglementat prin litera de lege a celui de al doilea Amendament al Constituţiei SUA, dreptul de a purta şi folosi arme de foc este şi astăzi considerat unul dintre pilonii de bază ai conceptului de libertate şi democraţie americană. Dincolo de multitudinea aspectelor ce ţin de simbolistica şi importanţa armelor de foc în SUA, rămâne foarte clar faptul că aceste unelte ale morţii au stat la baza cuceririi Vestului şi definitivării Statelor Unite ale Americii sub forma celor 50 de state (plus un district federal) pe care le cunoaştem astăzi.

Astăzi, Wild West, concept lansat de cinematografia americană, sau Old West, termen mai corect, folosit îndeosebi de istoricii americani, reprezintă pentru noi toţi o lume anacronică, prăfuită, originală, cu un farmec aparte, care multora le-a marcat copilăria.

Presărat de cowboys, outlaws, şerifi, vânători de recompense, triburi de amerindieni, oraşe-fantomă, turme nesfârşite de bizoni, nelipsitele saloons şi dueluri cu pistoalele, caravanele de căruţe ale coloniştilor, avizi căutători de aur, vânători ai norocului, aventurieri, trappers şi alte figuri pitoreşti, Vestul a fost un tărâm cucerit cu arma de foc, unde legile şi neînţelegerile urmau sa fie reglate tot prin intermediul revolverelor, arme devenite la fel de celebre ca întregul concept de Wild West, pălării Stetson, blue jeans, lasso-uri sau nelipsitele ranch-uri.

Colonizarea Americii de Nord de către europeni este un fenomen unic în istorie. Probabil cu excepţia colonizării Australiei, nu a mai fost înregistrată o migrare atât de masivă a unui număr mare de oameni într-o regiune imensă, neexplorată anterior şi relativ izolată.

Reputaţia de lume nelegiuită, crudă şi dură, reputaţie amplificată, în bună măsură, de conflictele cu triburile amerindiene, nu a împiedicat deloc agresiunea Washingtonului, precum şi dorinţa acestuia de cucerire şi înglobare a teritoriilor de vest sub tutela Unchiului Sam.

Goana după aur din California anilor 1848-1849, „foamea” coloniştilor după ţinuturile apaşilor, comanşilor, sioux-ilor etc, turmele de bizoni care ofereau carne uşor de obţinut, precum şi preria uriaşă pe care crescătorii de vite abia aşteptau să o transforme în păşuni, toate aceste fenomene au funcţionat animate de un singur „combustibil”- armele de foc. Cât mai bune, cât mai performante, cât mai ieftine şi eficiente. Tot ce era mai bun pe piaţa armelor de foc din acele vremuri, se concepea, se vindea sau se importa în Statele Unite. Nu este de mirare că în acel context istorico-social a fost inventată şi prima mitralieră din lume, celebra puşcă cu repetiţie marca Gatling.

These are the guns that built America

Justiţia, dar mai ales toată suita imaginabilă de injustiţii, de genul jafurilor, crimelor, genocidurilor, violurilor, conflictelor militare între armata SUA, Mexic şi triburile nativilor americani, se impuneau numai şi numai prin intermediul armelor. Legea era mai mereu în plan secund…

Actul împroprietăririi libere emis de guvernul american din anul 1862 nu a dus doar la înfiinţarea rapidă de noi aşezări, ci a condus şi la conflicte extrem de sângeroase, în care armele de foc şi-au avut din nou rolul lor hotărâtor.

Marii crescători de vite şi cowboy-ii din subordinea lor cereau în mod expres terenuri tot mai mari pentru turmele lor de vaci, al căror număr creştea proporţional cu scăderea efectivelor de bizoni.

Crescătorii de vite au ajuns să poarte adevărate războaie cu coloniştii, care călătoreau în căruţe într-un haos total şi se stabileau fiecare după bunul plac. Noii colonişti înconjurau teritorii uriaşe cu garduri de sârmă, şi le declarau proprietate privată, cerându-le bani crescătorilor de vite care trebuiau să le traverseze. Armele şi-au făcut din nou auzit glasul cel aducător de moarte. Cel mai sângeros conflict de acest gen a fost aşa-numitul Johnson County War, un mini-război în toată puterea cuvântului, care nu s-a terminat decât după ce preşedintelele a ordonat cavaleriei naţionale să pună capăt conflictului – tot cu ajutorul armelor.

Marii crescători de vite, oameni bogaţi şi influenţi, se răfuiau deseori între ei pentru terenurile de păşunat sau contracte avantajoase cu guvernul de la Washington. Un astfel de conflict a fost cel denumit Lincoln County War, din anul 1878, adevărat război local unde vestitul Billy the Kid şi-a câştigat celebritatea.

Vedem deci naşterea unei societăţi noi, botezată în violenţă şi moşită, dacă vreţi, cu puşca şi pistolul.

Conflictele, evident presărate de împuşcături, erau omniprezente în Lumea Nouă de secol XIX. Munţii, râurile, preriile, canioanele, oraşele de frontieră din Bătrânul West răsunau nu doar de muzică şi balade country, ci mai ales de împuşcături de toate calibrele vremii.

Aventurierii şi nelegiuiţii care se afundau în sălbăticia munţilor şi pădurilor, în căutarea aurului sau a animalelor cu blană preţioasă, nu erau nici ei la adăpostul de necazuri şi violenţe armate. Drept bonus, aveau de înfruntat setea, foamea, degerăturile, înecul, muşcăturile de şerpi veninoşi, atacul animalelor şi al triburilor de indieni.

Nici în proaspetele aşezări armele nu erau în şomaj tehnic. Duelurile, răfuielile între bandele de tâlhari, jafurile de bănci sau de trenuri, eterna luptă între şerif şi bandit, (imortalizată, mai apoi, în mii de producţii de cinema care au definitivat un subgen specific, celebrul film western), erau la ordinea zilei, cimentând soclul pe care avea să se ridice, mai apoi, ţara care a fost, până nu demult, cel mai puternic şi influent stat al lumii.

Marii eroi populari sau chiar personaje istorice ale Americii şi-au clădit cariera şi faima tot prin intermediul infamelor arme de foc.

Marea pleiadă a cercetaşilor şi vânătorilor americani, reprezentaţi cu brio de Kit Carson, Wild Bill Hickok, Buffalo Bill şi Calamity Jane, au trăit şi murit – la propriu – din gloanţele trase. La fel şi nelegiuiţii şi desperados care au făcut legendă, precum Jesse James, Billy the Kid, Butch Cassidy & Sundance Kid sau Belle Star. Reprezentanţii legii sau armatei, precum generalul George Custer şi judecătorul Roy Bean, sunt şi ei prezenţi pe listă.

Şi, bineînţeles, nu putem uita de cei mai mari pistolari şi duelişti, ca să întregim fulminant tabloul de epocă al eroilor vestului american.

Sunt prezenţi, iată, la apel: Virgil, Morgan şi Wyatt Earp, marele beţiv şi pistolar „Doc” Holliday şi, bineînţeles, fraţii Ike şi Billy Clanton.

Eficienţa şi puterea armelor de foc au făcut ca acestea să intre foarte repede şi în preferinţele eroilor nativilor americani. Figuri legendare precum Geronimo, Crazy Horse, Black Hawk, Red Claw, Sitting Bull şi fiul său Crow Foot au luptat şi au murit pentru libertatea popoarelor lor, înarmaţi cu puştile şi pistoalele confiscate – sau cumpărate, după caz – de la omul alb.

Colt – revolverul favorit al armatei

Fără îndoială, unul dintre cele mai celebre şi apreciate branduri în domeniu, Colt este o firmă care produce revolvere, pistoale şi puşti încă din anul 1836, când a fost fondată de către inginerul Samuel Colt.

Colt a devenit cunoscut pentru crearea, producţia şi vânzarea a zeci de modele de arme de foc, între a doua jumătate a secolului XIX şi secolul XX.

Printre cele mai celebre modele de revolver produse de Colt se numără aşa-numitul Walker Colt, folosit intensiv de puşcaşii călare americani în perioada războiului mexicano-american. Conceptul Colt a fost un adevărat deschizător de drumuri în domeniu. Chiar şi celebrul concurent în domeniu, John Browning, şi-a făcut ucenicia în compania Colt, contribuind la designul unui alt produs apreciat – modelul de pistol Colt M1900.

Cei de la Colt au perseverat într-o asemenea măsură încât au ajuns furnizori oficiali ai Armatei Americane, cunoscuta puşcă de asalt M16 sau carabina M4 fiind concepute şi produse ulterior în atelierele Colt.

Inapoi în perioada Old West, ideile şi planurile lui Samuel Colt au dus la apariţia designului clasic al revolverului cu încărcător sub formă de butoiaş rotativ, care oferea posibilitarea tragerii de focuri multiple. Era anul 1834, iar universul pistoalelor şi armelor mici de mână nu a mai fost deloc acelaşi…

Un model deosebit de apreciat în acea perioadă a fost revolverul Colt.45, fără îndoială una dintre armele care au clădit istoria Americii. Un astfel de obiect, cu statut aproape de cult, printre colecţionarii americani ai armelor de foc, se vinde în prezent cu preţuri ce depăşesc suma de 10.000 $.

Modelul Colt 45 a apărut pe piaţă în anul 1851, succesul său ducând la perfecţionarea continuă a armei, prin ediţiile apărute în anii 1878 şi 1898.

Unele dintre primele arme foc de mici dimensiuni de inspiraţie modernă, revolverele, pistoalele şi pistoletele Colt şi-au câştigat în rândul americanilor renumele de „The Great Equalizer”. Acesta deoarece produsele marca Colt constau în arme de foc care pot fi încărcate şi folosite de oricine, comparativ cu pistoalele anterioare apariţiei lor, pistoale care necesitau dexteritate şi o forţă pe care nu o puteau avea copii, bătrânii sau persoanele nefamiliarizate cu ele.

Smith & Wesson – revolverele pentru duelişti şi bandiţi

Corporaţia Smith & Wesson, fondată în anul 1852, este astăzi cel mai mare producător şi vânzător de arme de foc de mici dimensiuni de pe teritoriul Statelor Unite.

Pistoalele şi revolverele produse în Smithfield, Statul Massachusetts, au devenit armele preferate ale aventurierilor, nelegiuiţilor şi, deopotrivă, ale oamenilor legii şi dueliştilor din Vestul Săllbatic. Cei de la Smith &Wesson au devenit în scurt timp faimoşi nu doar datorită multitudinii de tipuri de revolvere produse, ci şi datorită varietăţii de cartuşe produse pentru marile companii de armament americane.

Totul a început în anul 1852, când inginerii Horace Smith şi Daniel B. Wesson şi-au unit forţele pentru a produce un pistol acţionat prin sistmul pârghiei balistice, armă revoluţionară poreclit „The Volcanic pistol”.

Celebritatea acestei mici firme a unor ambiţioşi antreprenori americani a sosit odată cu producerea pe scară largă a revolverului Smith & Wesson Model 1. Succesul modelului respectiv s-a datorat unor inovaţii tehnice, precum cilindrul rotativ şi cartuşul cu calităţi superioare celor ale cartuşelor similare, existente pe piaţă în acele timpuri. Colaborarea cu Rollin White a dus la crearea unui încărcător cu cilindru rotativ superior celui creat de Colt.

Rivalii de pe piaţă au copiat instantaneu creaţia lui White, totul transformându-se într-un proces pentru drepturi de autor, câştigat de White abia în anul 1862.

Marea lovitură a companiei a fost dată odată cu izbucnirea Războiului Civil American, ocazie cu care revolverele de profil şi-au demonstrat eficienţa, comparativ cu revolverele produse de firme rivale precum Browning, Colt, Winchester.

Revolverul Smith & Wesson Model 3 a fost arma de duel favorită a celebrului pistolar şi om al legii Wyatt Earp. Acelaşi model a fost preluat şi de Armata Americană în campaniile sale de exterminare a triburilor de amerindieni din vestul şi sudul Statelor Unite.

Winchester – carabina care a cucerit Vestul

Produsă în anul 1873 de către Winchester Repeating Arms Company, carabina ce poartă cu mândrie numele companiei care a inventat-o a fost arma de foc pe care s-au bazat generaţii de colonişti americani lansaţi în complexul proces de cucerire a teritoriilor din vest.

Bazele apariţiei sale au fost puse încă din anul 1848, când inventatorul Walter Hunt şi-a înregistrat oficial patentul pentru sistemul „Volition Repeating Rifle”, care permitea unei puşti să tragă consecutiv, cu mare rapiditate, un număr variabil de cartuşe.

Modelul care a cucerit încrederea tuturor a fost Winchester 1873, apărut în acelaşi an, model cu care firma Winchester a cucerit titlul naţional pentru puşca cu cel mai puternic şi precis cartuş, cu ocazia unei competiţii oficiale la care participau principalii producători americani de puşti şi carabine, respectiv Henry, Browning şi Springfield. Winchester a continuat să scoată aproape anual ediţii îmbunătăţite ale deja celebrei carabine.

Arma se încărca mai repede decât rivalele sale, era rezistentă şi relativ ieftină, astfel încât şi-o putea permite aproape oricine. Modelul 1873 a fost, astfel, produs în peste 720.000 unităţi. Armele Winchester sunt, în mare măsură, implicate în masacrul milioanelor de bizoni din preria americană, precum şi principala unealtă a morţii responsabilă de genocidul triburilor amerindiene. A fost intens folosită de vânătorii profesionişti, bandele călare de „outlaws”, coloniştii care călătoreau în căruţe, proaspeţii fermieri, oamenii legii şi personalul militar. O mare parte a succesului acestui model s-a datorat faptului că funcţiona cu cartuşe de acelaşi calibru precum cel folosit la revolverele Colt. De fapt, popularitatea ediţiilor de carabine Winchester a dus la decizia celor de la Colt de a produce cartuşe de carabină doar pentru calibrele armelor Winchester.

Astăzi, aceste revolvere, pistoale, puşti şi carabine îşi dorm somnul în muzee sau colecţii particulare, ca nişte martori muţi ai tumultoasei şi sângeroasei deveniri a Statelor Unite.

Restul este istorie sau, dacă vreţi, cinema…